În Republica Moldova, aproximativ 7% din populație trăiește cu o dizabilitate. Asta înseamnă 160 de mii de persoane, dintre care 11 400 sunt copii. Dincolo de cifre, vorbim despre oameni care în fiecare zi se confruntă cu bariere economice, sociale și profesionale. Datele oficiale pentru anul 2024 arată clar: incluziunea rămâne mai mult un obiectiv decât o realitate.

Cine sunt persoanele cu dizabilități în Moldova

La 1 ianuarie 2025, numărul beneficiarilor de pensii și alocații sociale de dizabilitate a constituit 160 000 de persoane, reprezentând 6,7% din populația țării. Copiii cu dizabilități reprezintă 2,3% din totalul copiilor din Moldova.

Distribuția pe grade arată că 55,1% au dizabilitate accentuată, 28,4% – dizabilitate medie, iar 16,5% – dizabilitate severă. Practic, mai mult de jumătate dintre persoane se află într-o situație care le afectează semnificativ capacitatea de muncă și viața de zi cu zi.

Majoritatea persoanelor cu dizabilități sunt în plină vârstă activă. 37,4% au între 30 și 54 de ani, iar 31,3% între 55 și 64 de ani. Aceasta înseamnă că un număr mare dintre ei ar putea fi activi pe piața muncii, dacă ar exista condiții reale de incluziune.

Bărbații sunt ușor majoritari (52,2%), iar la nivel regional, cele mai ridicate ponderi ale persoanelor cu dizabilități se înregistrează în UTA Găgăuzia (8,6%) și regiunea Centru (7,9%). În unele raioane, precum Șoldănești, ponderea ajunge la 17%.

Dizabilitatea primară: cauze și tendințe

În anul 2024, 12,3 mii de persoane au fost recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate, dintre care 10,7 mii adulți și 1,6 mii copii. Incidența este mai mare în mediul rural (62,7%).

Raportat la populația adultă, în 2024 au revenit 57 de persoane cu dizabilitate primară la 10 mii locuitori, comparativ cu 45 în anul 2020. Creșterea este semnificativă și arată o presiune tot mai mare asupra sistemului social.

Principalele cauze ale dizabilității primare sunt:

• Tumorile – 17,0%

• Bolile aparatului circulator – 16,3%

• Bolile sistemului osteo-articular – 15,2%

În mediul urban predomină tumorile (20,4%), iar în mediul rural bolile aparatului circulator (16,6%). În cazul dizabilității severe, tumorile și tulburările mentale sunt printre principalele cauze.

Aceste date arată că prevenția, accesul la servicii medicale timpurii și screeningul sunt esențiale.

Protecția socială: pensii mai mici, creșteri mai lente

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este de 2 648 lei, comparativ cu pensia medie generală de 3 975 lei. Diferența este semnificativă și afectează direct nivelul de trai.

Pentru dizabilitate medie, pensia este în medie 1 993 lei, pentru dizabilitate accentuată – 2 842 lei, iar pentru dizabilitate severă – 3 167 lei.

Deși pensiile au crescut în ultimii ani, ritmul de creștere al pensiilor de dizabilitate (74,7%) este mai mic decât cel al pensiilor generale (88,9%). Aceasta menține un decalaj economic important.

Educație: integrare în creștere, dar cu provocări

În anul de studii 2024/25, în sistemul educațional sunt înscriși 11,1 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și dizabilități, dintre care 10,6 mii în școli generale. Numărul acestora a crescut cu 7,6% față de anul precedent.

Majoritatea (67,7%) sunt băieți. În același timp, numărul școlilor speciale scade constant, de la 10 instituții în 2020/21 la 6 în 2024/25. Tendința arată orientarea spre integrare, însă aceasta trebuie susținută prin resurse și cadre pregătite.

Piața muncii: diferențe majore

Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii rămâne limitată. În 2024, rata de participare la forța de muncă a fost de 18,4%, comparativ cu 48,1% în rândul persoanelor fără dizabilități.

Rata de ocupare este și mai elocventă: 17,5% pentru persoanele cu dizabilități, față de 46,2% pentru cele fără dizabilități. Practic, este de aproape trei ori mai mică.

În mediul urban, rata de ocupare este de 23,2%, iar în rural doar 14,6%. Diferența arată lipsa oportunităților în zonele rurale.

Majoritatea persoanelor cu dizabilități ocupate activează în sectorul servicii (58,3%), urmate de agricultură (29,3%). Ponderea ocupațiilor cu calificare joasă este dublă comparativ cu persoanele fără dizabilități (26,0% față de 13,9%).

Pe parcursul anului 2024, circa 1 500 de persoane cu dizabilități s-au înregistrat în căutarea unui loc de muncă. Doar 229 au fost angajate, ceea ce reprezintă 27,9% din totalul șomerilor cu dizabilități înregistrați.

Datele arată o realitate clară: persoanele cu dizabilități reprezintă un segment semnificativ al populației, majoritar aflat în vârstă activă, dar cu acces limitat la muncă, venituri și oportunități.

Diferențele dintre pensii, rata redusă de ocupare și incidența în creștere a dizabilității primare indică necesitatea unor politici publice mai bine țintite: prevenție medicală, sprijin pentru integrarea pe piața muncii, investiții în educație incluzivă și creșterea protecției sociale.

Incluziunea nu este doar o obligație morală. Este o investiție în dezvoltarea durabilă a țării.

Sursa:

https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/numarul-persoanelor-recunoscute-cu-dizabilitati-in-descrestere-in-ultimii-ani-in-r-moldova-mai-multe-date-prezentate-de-bns-cu-ocazia-zilei-internationale-a-persoanelor-cu-dizabilitati/